Folclorul-codul genetic al neamului

de Marin Zazuleac 

Descoperirea, culegerea, cercetarea sunt trei cuvinte-repere care marchează calea cunoaşterei folclorului, a culturei folclorice, care a existat şi s-a modelat în timp şi în spaţiu. Folclorul moldovenesc a cunoscut multe etape, de la tradiţional la autentic. În satul Todireşti, raionul Ungheni, folclorul îşi are rădăcinele din cele mai vechi timpuri. O dovadă a existenţei acesteea, este ansamblul ,,Tudoriţele”, care în acest an sunt la ceea de a 20 aniversare de la inaugurarea ansamblului folcloric. În cadrul acestei sarbători, un invitat inedit care cunoaşte cu adevărat valoarea şi specificul folclorului, a fost Andrei Tamazlîcaru, un folclorist cu renume şi un adevărat specialist în cultura muzicei populare.

1.Sunteţi prezenţi la ceea dea a 20 aniversare a ansamblului folcloric model ,,Tudoriţele” din satul Todireşti, din ce considerent aţi făcut-o?

A.Tamazlîcaru: Pentru că radăcinele mele trag tot de aici. M-am născut în satul Grăseni Vechi, iar în Todireşti, sora mea Nadejda Rusnac conduce acest ansamblu mai bine de 20 de ani. Pentru a întregi sărbătoarea, am venit şi noi cu ansamblul ,,Tălăncuţa” şi ,,Plăeşii”.

2.Cum vi s-a parut sărbătoarea cu semnificativul generic ,,Folclorul-codul genetic al neamului” şi în special felul de a fi a ,,Tudoriţelor”?

A.Tamazlîcaru: Dintr-o serată, dintr-o sărbătoare a ,,Tudoriţelor”, s-a transformat într-un festival spectaculos. Eu mă bucur foarte mult şi sincer nu am avut emoţii cum o să cîntăm aici cu ,,Tălăncuţa” şi ,,Plăeşii”, chiar dacă o să vină ,,Osoiencile”. ori nu o să vină. Mă gîndeam fiind ferm convins că eu merg să ascult cîntecele noastre naţional folclorice. N-am greşit, voci frumoase, care sunt durabile în timp, caci sunt şi ele un univers folcloric al acestei localităţi.

3.Credeţi în viabilitatea şi perpetuarea folclorului astăzi cînd valorile dispar, iar în capul mesei sunt puse non-valorile?

A.Tamazlîcaru: Totdeauna oricât de greu nu ar fi în timp, unul rămâne, unul numaidecît rămîne, pentru continuitatea şi existenţă, pentru a lega timpuriile evoluţiei noastre. Aici la Todireşti această unitate care face legătura între timpuri este ,,Tudoriţele” cu cîntecele şi tradiţiile lor.

4.Douăzeci de ani este mult sau puţin pentru un colectiv folcloric?

A.Tamazlîcaru: Douăzeci de ani de activitate este o durată nu prea mare, deci rămîne un secol şi mai departe. E un început bun, cavaleresc, care a dat dovadă de durabilitate.

Aceste ,,Tudoriţe” cu un nume poetic ce cuprind un sentiment liric de dragoste le-ar trebui nişte voci bărbăteşti, tocmai de aceea am venit la aceasta aniversare cu ,,Plăeşii”.

5.Ce aprecieri îi daţi s.Todireşti la capitolul folcloric?

A.Tamazlîcaru: Ei au reuşit să păstreze ceva arhaic în felul lor de a fi, în simţirea lor. Nu este atât de rău fiincă sălbaticul şi modernul se corelează. Eu caut forme rudimentare şi aici le-am găsit.

Acelaşi sînge, aceeaşi ţară

de Marin Zazuleac

,, Trăiască, trăiască, trăiască şi înflorească, Moldova, Ardealul şi Ţara Românească”. Emoţii deosebite, devotament şi spirit patriotic, de aceeasta au avut parte la 1 decembriei 2011, toţi participanţii la marea sărbătoare dedicată zilei României. Întreaga manifestaţie a început la ora 16:00, în faţa Academia de Ştiinţe, unde sau adunat peste 400 de tineri care au fost încurajaţi la iniţiativa a mai multor ONG din ţară, cum ar fi: Spirit Românesc, Deşteptarea şi Faptă nu vorbă. Evenimentul dat la marcat şi pe omul de culoare, John Onoje, care a spus: ,,Eu vreau pentru sănătate, România să fie mare şi să nu uite pămîntul Basarabiei niciodată, pămîntul românesc, basarabean.”

,, Acelaşi sînge, aceeaşi ţară, Românii au fost cu toţi odinioară”, cu această lozincă a început marşul demonstrativ a tinerilor. Pe parcursul traseului , bulevardul Ştefan cel Mare şi pînă la Ambasada României, manifestanţii au cîntat cîntece patriotice şi-au înălţat tricoloarele celor două ţări, în semn de recunoştinţă României. La prima vedere, reacţiile oamenilor au fost împărţite în două categorii, salutabile şi revoltătoare.

,,Ne bucurăm cu toţii de acestă sărbătoare. În această zi deosebită am un mesaj pentru românii de pretutindini, fraţilor uniţivă, să demonstrăm lumei întregi că suntem stăpîni la noi în ţară, nu uităm cine suntem şi de unde ne tragem. Trăiască România Mare.” a menţionat Bodrug Marin, manifestant.

Pe lîngă urările de bine, au fost şi reacţii adverse vizavi de întreaga manifestaţie.

,,Ruşine să le fie, ne fac ţara de rîs cu toate demonstraţiile lor, să vă duceţi cu toţii în România voastră şi acolo şi să rămîneţi. Noi suntem moldoveni şi nu români, şi nu avem nevoie de asemenea patrioţi în ţara” a spus Topală Valeriu.

Cu multă folfotă, odată ajunşi în faţa ambasadei, manifestanţii au depus jurămîntul poporului român şi limbii române. ,, Eu român – moldovean, înstrăinat de patria mamă, jur credinţă nestrămutată, patriei mele, România. Jur să cinstesc tricolorul şi imnul ţării, jur să lupt pe vecie pentru rentregirea României, aşa să mă ajute Dumnezeu”.

După depunerea jurămîntului tinerii manifestanţi, au avut parte de un concert în PMAN, cu solişti din ţară şi din România. Concertul a fost organizat de Radio Chişinau, care sa lansat oficial în Republica Moldova, de Ziua României.

Nuntă la facultatea de Arte Frumoase

de Lucia Andronic                                           

Glasul costumului popular ma adus aici la festivalul ,,Tradiţii şi obiceiuri de nuntă”,ediţia a III-a.O atmosferă familială şi generatoare de frumos,folclor,neam se emană din prosoapele vechi ţesute de mîna harnică a gospodinilor,gărduleţul din nueluşe împletit de puterea unui gospodar,covorul moldovenesc pe care se rătăceşte trandafirii ţesuţi cu un roşu aprins şi ulciorul cu vin,împăinginit cu elemente specifice neamului basarabean.

Sunt în sala unde se aprinde tradiţia şi obiceiurile de nuntă.Auditoriul cu ochii tulburaţi de dorinţa de a vedea ceva deosebit priveşte spre scena unde apare prezentatoarea.Cu glas tare ea ne spune ,,Bine aţi venit la cea de-a III-a ediţie a festivalului ,,Tradiţii şi obiceiuri de nuntă”.Aplauzele furtunoase răsună din sală ,unde continue să apară cîte un doritor de a vedea tradiţia şi obiceiurile de nuntă.

Sala e în tăcere,răsare ,,Romaniţele”pe scenă,care prezintă ,,Logodna tinerilor”.Costumele,obiectele,felul de a vorbi şi de a juca rolul de mire şi mireasă i-a făcut pe spectatori să stea ,,ţepeni” pe scaune şi să privească frumosul îmbobocit pe scenă.Ludmila,spectatoare îmi spune că a auzit de la bunica cum, se logodeau tinerii în acele vremuri,dar nu am avut ocazia să fiu prezentă la astfel de ceremonii”.Privirea şi atenţia ei este dăruită festivalului,ca şi ceilalţi prezenţi la eveniment.Ansamblu ,,Ţărăncuţa”a prezentat un obiceu deosebit la nunţi ,,Bărbieritul mirelui”.Muzica live care se căntă pe scenă împleteşte publicul cu scena prezentată de ansamblu.Arunc o privire spre sală,tinerii cu un deosebit interes şi miraţi privesc spre scena care arde în flacăra folclorului.

Linişte,prezentatoarea anunţă următorul ansamblu care va evalua pe scenă.Pe fonul aplauzelor ce răsună se îndreaptă spre scenă cei din ansamblu ,,Crenguţa de Ederă”,supravegheaţi de muzică populară.Dans,mire,mireasă,zestre toate alcătuesc tradiţia de nuntă.Cu zîmbete sunt întîmpinaţi moşul şi cu baba sa,care prin felul de a dansa şi de a se mişca aduc izul umorului în sală.

,,Crenguţa de Ederă”pe perioada cît a evoluat a fost supravegheată de comentarii din sală,strigate de ,,bravo”,aplauze.Ei s-au împletit cu sala prin horă care au încins-o chiar aici în sală.Elena,profesoară la şcoala de arte ,,Timotei Bătrînu”zice că foarte mult îi place atmosfera din sală mai ales cînd a evoluat ansamblu ,,Crenguţa de Ederă”,deoarece fiecare spectator dă din picior ceea ce ar însemna că nu ar fi împotrivă să danseze.Din senin pe scenă apare Maria Iliuţă,care a adus evenimentului culoare şi sublimul prin cîntecele înterpretate ea menţionează că şi-a pus ca scop să scotocească de la bătrînele,rude,folclor tot ceea ce a fost mai valuros ca să prezentăm şi să păstrăm tradiţia.Arunc privirea spre scenă,îl zăresc pe unul dintre organizatorii festivalului e Nicole Grebincea care se rătăcea printre tineri.Cu glasul înecat în emoţii el spune că pentru acest festival am ales nişte colective puternice.Tot festivalul se bazează pe tradiţia ascunsă în amintirile bătrinilor.Participă studenţi din Bălţi,Comrat şi desigur studenţi de la USM.

Sala e în aşteptare,ce va urma după prezentarea frumoasă a colectivelor,dar ne onorează cu prezenţa decanul facultăţii de Arte Frumoase,Valentin Tomuleţ care vine cu un mesaj de felicitare şi diplome de menţiune şi diplome de gradul I,II,III.Zimbetul de pe faţa spectatorilor dispare,unul cîte unu părăsesc sala.Toţi s-au adunat în hol pentru a face poze cu studenţii care purtau cu mindrie custumul naţional.Unde s-au pierdut tradiţiile şi obiceiurile de nuntă, oare aceasta ar fi un  efect al globalizării?

Internaţionalizarea învăţămîntului la Universitatea de Stat

de Vera Gogu

Facultaţile Universităţii de Stat din Moldova sunt mult solicitate de tinerii de peste hotare şi numărul acestora este în creştere. În timp ce în anul universitar 2009-2010 la USM au studiat în total 125 de  studenţi de peste hotare, în anul universitar 2010-2011, la diverse facultăţi, au studiat  150 de studenţi străini din 10 ţări (Armenia, Azerbaijan, Rpublica Belarus, Germania, Kazahstan, Nigeria, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina). Din numărul total al studenţilor străini, 33 sunt finanţaţi de bugetul de stat în baza acordurilor interstatale încheiate de R.Moldova, iar 100 de studenţi  plătesc taxe de şcolarizare.

Numărul masteranzilor străini este mult mai mic şi constituie doar 9 persoane din 4  ţări (Rpublica Camerun, R.P. Chineză, Federaţia Rusă şi Ucraina),  în timp ce  numărul doctoranzilor străini  încadraţi la USM constituie 70 de persoane din 3 tări.

Studenţii străini sunt atraşi de costurile mici ale studiilor prestate de USM, de experienţa internaţională, de lipsa de discriminare şi de contactul intercultural.

Strategia de dezvoltare a Universităţii de Stat din Moldova pe termen mediu stipulează că principiul internaţionalizării învăţamântului superior stă la baza cooperării şi colaborării internaţionale a USM.

Având în vedere faptul că USM oferă programe de studii doar în limba română şi în limba rusă, candidaţii străini, înainte de a fi înscrişi la facultăţile USM, trebuie să urmeze cursuri de pregătire pentru studierea limbii române sau ruse.

Cel mai bun student

de Vera Gogu

Academia de Studii Economice și-a premiat participanţii concursului „Cel mai bun student al ASEM” 

Doar 1o  studenţi au s-au ales cu diplome și premii bănești reuşind să impresioneze juriul format din câştigătorii anilor precedeţi şi doi decani ai academiei.

La concurs au participat 65 de studenti ai Academiei  de Studii Economice. Dosarele participanţilor includeau copiile actelor de identitate, copiile  carnetelor de note şi o  scrisoare de recomandare din partea uniu profesor al ASEM.

 “Este o recunoaştere a muncii asiduie şi a perseverenţei depuse în perioada anilor de studenţie. “ spune câştigătorul premiului I,  Stas Madan.

Câştigătorii sunt studenţi care pe lângă reușita academică, s-au implicat în diferite proiecte internaționale şi activităţi de voluntariat  acumulând experiențe în domeniu.

La eveniment a fost prezent premierul Vlad Filat care a felicitat câstigătorii şi a raspuns întrebărilor studenţilor care s-au interesat în special de perspectivele angajării lor în câmpul muncii.

 În acest context studenţii i-au solicitat premierului să contribuie  la înlăturarea condiției impuse de angajatori - experiență în domeniu minim de  1 an sau 2 ani.

“Nu este normal că angajatorii să aibă aşa cerinţe. Sunt sigura că domnul Filat va face tot posibilul ca  tinerii absolvenţi să nu mai întâlnească această  problemă.” spune studenta  facultăţii de contablibitate Irina Ţurcan.

La rândul sau premierul a afirmat că va  analiza această problema şi va interveni cu ajutor în sprijinul studenţilor.

 “Guvernul nu poate impune o companie să angajeze tineri absolvenți, dar poate crea facilități și poate chiar reduce impozitele pentru agenții economici care vor da perspective tinerilor absolvenți.” a afirmat

Vlad Filat.

Câştigătorii au primit sume de bani în valoare de 1.000-2.500 de lei.

„Cel mai bun student al ASEM”   este organizat în fiecare an, incepând cu anul 2005.

O sărbătoare de ziua studenţilor

de Inna Ganța

Cu muzică, distracţie şi voie bună. Aşa sute de tineri au sărbătorit Ziua Internaţională a Studenţilor. Adunaţi în PMAN tinerii au avut parte de un concert inedit organizat de către Primăria Capitalei şi Ministerul Tineretului şi Sportului.

De ziua studenţilor centrul capitalei a devenit locul de petrecere unde s-a cântat, s-a dansat şi s-a veselit pe măsură. Startul sărbătorii a fost dat de către DJ Death Beat după care pe scenă a urcat preşedintele interimar Marian Lupu.

Oficialul le-a urat studenţilor multă sănătate şi realizări frumoase.”Dragi tineri cu ocazia acestei sărbători vreau să vă urez mult succes şi perseverenţă. Sunteţi cei care abordaţi corect valorile democraţiei şi care prin activitatea de zi cu zi contribuiţi la prosperarea şi dezvoltarea societăţii noastre”, a adăugat Marian Lupu.

Atmosfera de sărbătoare a fost întreţinută şi de prestaţiile interpreţilor autohtoni. Astfel tinerii au dansat pe ritmul cîntecelor Karizmei, Nataliei Gordienco, a lui Andrian Ursu, Alexandru Manciu, dar şi a invitatului special formaţia Radio Killer,din România.

“Nu pot să zic nimic altceva decât că e un concert bun, fiindcă  mă aşteptam să ascult piese live, dar situaţia e alta”, a zis studenta Irina Nari.

Data de 17 noiembrie a fost declarată oficial Ziua Internaţională a Studenţilor în anul 1941, de către Consiliul Internaţional al Studenţilor, ca urmare a evenimentelor din 1939, desfăşurate la Praga, când 9 studenţi şi-au pierdut viaţa, iar alţi peste 1200 au fost trimiţi în lagăre de concentrare. 

Postul în ajun de...sesiune

de Inna Ganța

        Hrişcă, paste cu sos, pireu de cartofi şi salate. Sunt doar câteva feluri de mâncare incluse în meniul de post al cantinei din incinta universităţii de stat. În aşa mod studenţii care postesc se pot alimenta corect şi sănătos, renunţând chiar la carne, ouă şi lapte.

Postul de Crăciun nu mai poate fi considerat o perioadă grea pentru studenţi şi asta datorită faptului că pot avea o alimentaţie variată şi corespunzătoare acestei perioade. Tineriilor le este propus un meniu cu diverse bucate preparate fără adăugare de carne, lactate şi ouă.

 Nina Condorache vînzătoare la cantina din incinta USM spune că meniul de post este unul variat, fiindcă s-a ţinut cont de perioada respectivă:

„Felul întâi avem borş,salate diferite, la felul doi este hrişcă, pireu de cartofi, diferite paste care le facem cu sos de post,castraveţi, chiar şi copturi speciale de post, compot. Toate bucatele sunt foarte solicitate de studenţi şi mă miră faptul că ei în genere ţin post”

La rândul lor studenţii se arată mulţumiţi că în această perioadă pot găsi la vitrinele cantinei asemenea mâncăruri.

„Nu m-am aşteptat că la cantină mă voi putea alimenta aşa cum se cuvine, cu toate restricţiile. Acum când mi se întâmplă să mă reţin pe la universitate, pot face o pauză ca să vin să mănânc cîte ceva, aşa că vorba ceea şi lupul sătul şi oaia întreagă”, zice Oxana Popa, studentă.

Deşi, perioada postului de Crăciun coincide cu sesiunea de iarnă, unii profesori consideră că este bine ca studenţii să ţină post. Astfel, Silvia Grossu, dr.conf.universitar consideră că pe stomacul neîmbâcsit cu produse grele mai uşor se asimilează informaţia, mai uşor se memorizează. Postul în opinia profesorului este unul benefic pentru sesiune şi se pliază perfect.

Biserica rămâne pe poziţii ferme şi consideră că în perioada postului oamenii trebuie să fie mai milostivi şi să se abţină nu doar de unele alimente,ci şi de unele fapte. Protoiereul Octavian Moşin, parohul bisericii „Întâmpinarea Domnului” zice că postul din totdeauna a reprezentat o abţinere, abţinere de la orice lucru rău, or tocmai perioada de postire este cea mai prielnica pentru sufletul nostru ca să creştem lăuntric, să devenim mai desăvârşiţi după porunca Mântuitorului.

         Postul Naşterii Domnului va dura 6 săptămâni. Acesta se va incheia pe 6 ianuarie, în ajunul Crăciunului pe stil vechi.