Arta de a confectiona bijuterii

Interviu realizat de

In fiece zi, pe strada, in microbuz sau pe holurile Universitatii, zaresti fete-cochete cu cercei la ureche, sau margele de toate culorile, formele si marimile. Multe se repeta, dar numai citeva sunt inedite, deosebite si nemaiintilnite. Sunt bijuteriile confectionate manual, sau cum li se mai spune in varianta engleza ,,Hand-made”. Olimpiada Secareanu, studenta in anul 3 la facultatea de Jurnalism si stiinte ale Comunicarii, cunoaste cel mai bine specificul bijuteriei manuale si modul lor de ,,coacere”.

1.     De unde aceasta dragoste si interes pentru confectionarea bijuteriilor manuale si cum ti-a venit aceasta ideie, de fapt?

R: In primul rind, sunt in zodia taurului si data mea are o inclinatie spre creatiile artistice. Un alt factor I; reprezinta mama mea, care de mica, iubea si ea sa confectioneze diferite bijuterii. Consider ca fiecare om trebuie sa aiba cite o pasiune a sufletului. Cum zicea si Nicolae Dabija in cartea ,,Tema pentru acasa”- ,,este ca o rugaciune adusa celui de sus”. Probabil ca fiecare ar trebui sa se ocupe cu ceea ce-I place mai mult.

2.     Cum se naste o bijuterie?

R: Un lucru este cert. Aceasta nu se impune. Cind sufletul cere, atunci incepi a confectiona ceva. Confectionez bijuteriile dintr-un material numit lut polimeric sau fimo, care se modeleaza la fel ca plastilina. Mai intai le confer o forma, dupa care le bag la cuptor( ride) pentru 10-15min. Dupa ce se intaresc si devin solide, le mai adaug citeva detalii finale de ornament si cam asta e tot.

3.     Ce te inspira pentru crearea bijuteriilor?

Un celebru scriitor spunea ca ,,daca vrei sa compui poezii, trebuie sa scrii, nu trebuie sa citesti nimic”, concluzia- tot ce ne inconjoara este pentru noi o inspiratie. Insa, cel mai mult si cel mai mult florile sunt cele care ma inspira. Le ador si in majoritatea bijuteriilor mele veti gasi macar o nuanta de floricica.

4.     La ce concursuri, expozitii ai participat cu bijuteriile tale pina acum?

R: Intr-ucat am inceput abia acum citeva luni, nu am participat la prea multe, insa recent, am participat la un concurs de pe site-ul ,,pentru ea”, unde am luat premiul 3. Vreau sa multumesc prietenilor mei care m-au votat, numi datorita lor am si reusit.

5.     Ai incercat sa faci din asta si o afacere, le comercializezi?

R: Uneori da, insa este mai mult simbolic, o pasiune pentru suflet si deocamdata nu le comercializez, dar mai tirziu, cu siguranta.

6.     Esti o tinara activa. Pe linga faptul ca esti studenta, faci dansuri orientale, confectionezi bijuterii, cum te descurci la Universitate si daca iti mai ramane timp in fond?

R: In primul rind, asa cum sufletul cere pasiune si ingrijire, la fel si fizicul nostru. De aceea, am ales sa ma ocup cu dansurile orientale pentru ca imi place. Nu am cum sa nu reusesc, astea nu-mi iau din timpul meu. Este un grafic pe care ar trebui sa-l aiba fiecare persoana: sportul, ceva pentru suflet si desigur sa ne dezvoltam intelectualitatea mentala. Pe linga toate, ador sa lecturez. Mai fac si a dou-a facultate ,,Business si administrare” si tot ceea ce fac, tot imi place.

7.     Cit de solicitate sunt bijuteriile tale?

R:  Mai intai sunt foarte solicitate de mine. Si mai apoi, in mod evident, toti prietenii mei, care permanent solicita cite o mica bijuterie, dupa care afla si prietenii prietenilor mei si vor si ei si in acest fel, pot spune ca sunt destul de intrebate si solicitate.

8.     Unde iti expui aceste lucrari, pentru ca cei interesati sa le poata vedea si sa le solicite?

R:  O buna parte din bijuterii sunt expuse pe internet, pe pagina mea personala de facebook, dar planific in curand sa-mi creez o noua pagina, o noua adresa electronica special dedicata bijuteriilor mele.

9.     Cind se va intampla sa auzim ca in republica Moldova s-a deschis, de exemplu, propria linie de bijuterii, marca a l’Olimpiada?

R: Inca nu, dar imi doresc foarte mult, intr-ucat este o pasiune de mic copil si mi-as dori sa ma ocup cu aceasta si in viitor. Poate peste 2, 5 , 10 ani veti mai auzi de mine si de linia mea de bijuterii. Mi-as dori sa le confectionez nu doar din pinza sau lut, dar si din metale atat pretioase, cit si mai putin pretioase. Am sa imbin utilul cu placutul.

10.                         Care sunt planurile tale pentru viitor?

R: In primul rind, imi doresc sa mentin acelasi succes atat la o facultate cit si la cealalta, sa  ma mentin intr-o forma fizica buna, vreau sa calatoresc in cat mai multe tari, sa descopar locuri noi si oameni noi si desigur sa continui ceea ce am inceput cu bijuteriile, sa perseverez in acest domeniu. Poate in scurt timp, ajung si mai descopar inca o pasiune, nu se stie niciodata.

Decorată cu ordinul Republicii la cea de-a 65-a aniversare

Știre realizată de Irina Staver

La 1 Octombrie, Universitatea de Stat din Moldova a sărbătorit 65 de ani de la fondare.

Cu ocazia aniversării, preşedintele interimar, Marian Lupu, a conferit Universităţii ,,Ordinul Republicii” ,,pentru merite deosebite în dezvoltarea învăţămîntului universitar şi în promovarea reformelor în domeniu, pentru contribuţie substanţială în pregătirea specialiştilor de înaltă calificare şi pentru activitate metodico-ştiinţifică prodigioasă.”

,, Am hotărît să conferim această distincţie Universităţii de Stat din Moldova,fiind convinşi şi siguri de calitatea superioară a studiilor şi de pregătirea temeinică a viitorilor specialişti în domeniu. USM este instituţia care forjează inteligenţă, excelenţă, fiindcă în cadrul ei se formează nu doar specialişti, ci adevăraţi reprezentanţi ai intelectualităţii, ai elitei fără de care ţara noastră nu ar avea şansă de propăşire, progres şi izbândă”, a menţionat preşedintele interimar, Marian Lupu.

Deasemenea, în cadrul festivităţii, înalţi demnitari de Stat, oaspeţi de la Universităţile din străinătate, foşti absolvenţi, au ţinut să felicite întreg colectivul profesoral şi studenţii cu această dată marcantă. În acest context, 65 de profesori şi cadre auxiliare de la USM au fost decoraţi cu cea mai înaltă distincţie a Ministerului Educaţiei – Diploma de Onoare.

„USM este o instituţie serioasă, cu tradiţii, cu multă principialitate, care dispune de o mare deschidere pentru tot ce este nou, este o instituţie cu multă responsabilitate şi cu oameni de calitate. Doresc USM-iştilor sănătate, rezistenţă faţă de stres şi mult spirit inovator”, a declarat ministrul Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi.

Actualii studenţi, masteranzi ai Universităţii, prezenţi la aniversare, spun că nu regretă că au ales să-şi facă studiile anume la Universitatea de Stat din Moldova, aceasta fiind singura instituţie acreditată din ţară şi prima care a fost decorată cu ordinul Republicii.

,, Sunt satisfăcută de calitatea studiilor de la USM, cel puţin în domeniul pe care mi l-am ales. M-am bucurat să aud că diploma obţinută, va fi recunoscută nu doar în ţară, dar şi peste hotarele ei. Cu prilejul aniversării vreau să doresc universităţii de Stat din Moldova realizări,studenţi buni şi progres continuu”, a menţionat Doina Marinescu, studentă în anul 3 la psihologie.

Universitatea de Stat din Moldova a fost fondată în anul 1946. De atunci, USM a pregătit peste 110 mii de specialişti pentru diferite domenii. În prezent, aici îşi fac studiile peste 20 de mii de studenţi.

USM a sarbatorit ziua juristului

Știre realizată de Cristina Gavrilenco

   La 19 octombrie, comunitatea juriştilor din Republica Moldova printe care şi facultatea de drept a USM , şi-a celebrat sărbătoarea profesională – Ziua Juristului. 

  Cu aceasta ocazie, decanul Facultăţii de drept a USM, Gheorghe Avornic  a menţionat importanţa acestei zile, dar mai ales importanţa profesiei de jurist.

 “Trebuie să remarc faptul că instituirea sărbătorii profesionale Ziua Juristului, nu se datorează narcisismului exagerat vizavi de importanţa unei nobile profesii, ci este dictată de reflectarea mai profundă asupra imenselor responsabilităţi ce le revine oamenilor legii într-o lume a provocărilor.” A declarat Gheorghe Avornic.

  Studenţii facultăţii de drept au celebrat şi ei ziua juristului într-un mod deja obişnuit, la o bere sau la un suc cu întreaga grupă, unii au sărbatorit chiar în timpul orelor. Maria Şveţ este anul 3 la facultatea de drept a USM, ea a sarbatorit ziua juristului impreună cu grupa în timpul orei a doua.

 “ Suntem deja anul 3, şi obişnuim să mergem în această zi la cafeneaua care se află vizavi de universitate, azi am decis să sărbatorim în timpul orelor, deoarece de  dimineaţă  la facultate era o atmosferă de sarbatoare şi nu mai aveam chef de ore”.   

 Sărbătoarea profesională “Ziua Juristului” a fost instituită la data de 11 octombrie 2000, prin decretul preşedintelui Republicii Moldova Nr.1692 .

Muzeul de istorie a capitalei a fost redeschis

Știre realizată de Cristina Gavrilenco

Muzeul de Istorie  şi-a deschis uşile dupa 6 ani de întrerupere,cu prilejul aniversării a 575-a a capitalei, În cadrul festivităţii de deschidere a fost prezent primarul capitalei, Dorin Chirtoacă.

"După o istorie zbuciumată de 119 ani, Muzeul oraşului Chişinău îşi redeschide uşile. El are un rol simbolic şi merită să cunoască toată lumea că anume aici a început aprovizionarea cu apă a capitalei”, a menţionat Dorin Chirtoacă.

Muzeul a fost redeschis cu o expoziţie temporară cu documente şi fotografii ce vizează istoria turnului de apă. De asemenea, aici vizitatorii se vor putea bucura de o privelişte minunată ce poate fi admirată de la balconul castelului.

  Directoarea muzeului Irina Bârcă, a afirmat că are destule exponate şi că urmează a fi amplasate în cele patru săli expoziţionale, dar că pentru asta muzeul ar trebui închis încă două luni şi jumătate. Pe de altă parte, primarul Dorin Chirtoacă a anunţat că muzeul va fi în permanenţă deschis pentru vizitatori şi că nu se pune în discuţie ca acesta să fie din nou închis.Astfel, s-a mers pe o altă formulă - de a deschide turnul de apă, de a amplasa ceea ce este şi de a acumula exponate noi pe parcurs.

 Muzeul de istorie este amplasat lîngă Universitatea de Stat din Moldova, astfel, edilul capitalei a semnat un acord de colaborare cu Universitatea de Stat, prin care studenţii Facultăţii de Istorie vor putea avea acces în muzeu şi studia aici istoria Chişinăului.

Doi istorici de la Universitatea de Stat din Moldova au lansat o carte

Știre realizată de Cristina Gavrilenco        

     Volumul  „Fără termen de prescripţie. Aspecte ale investigării crimelor comunismului în Europa” a fost lansat de istoricii Sergiu Musteaţă şi Igor Caşu. La elaborarea acestei cărţi au contribuit experţi din Bulgaria, Cehia, Estonia, Lituania, Marea Britanie, România, Slovacia, SUA şi Republica Moldova.

     Cartea include  două compartimente: „Experienţa ţărilor ex-socialiste în studierea şi condamnarea regimului comunist” şi „Studierea regimului comunist în Moldova”.Volumul include un studiu critic asupra regimului comunist din Moldova, autorii însă au menţionat dificultatea obţinerii probelor din arhivele statului.

„Am conturat unele aspecte ale regimului din R. Moldova, dar multe lucruri rămân necunoscute .Trebuia să negociem cu fiecare instituţie în parte pentru a desecretiza arhivele, iar SIS venea cu argumentul că precum cea mai mare parte a arhivei a fost arsă de sovietici în 1990. Am ajuns la concluzia că regimul  comunist este o combinaţie originală între modernitate şi practici reprobabile ale regimurilor tirane din istoria umanităţii”. A declarat istoricul Igor Caşu.

  Sergiu Musteaţă a subliniat că societatea noastră  nu doreşte să cunoască atrocităţile dictaturii, din frica faţă de o istorie victimizantă : „Mentalitatea noastră este coruptă de valorile şi ideologia regimului totalitar comunist”.

  La premiera lansării volumului au fost prezenţi istorici din mai multe ţări, cum ar fi România, Estonia sau Germania, care de asemenea au subliniat problematica obţinerii documentelor arhivate de stat.

   “Este foarte important de ştiut că în arhive există birocraţi de nivel mediu-mic, dar care sunt foarte importanţi în agrenaj. Din cauza culturii secretomaniei în care traiesc, din cauza conservatorismului sau a naţionalismului pe care îl impărtăşesc, din cauza fricilor, din cauza comodităţii, restricţionează suplimentar accesul, chiar peste norma de sus.”A menţionat Adrian Cioflâncă, director de departament în Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România.

   Volumul lansat finalizează proiectul „Democraţie după totalitarism: lecţii învăţate în 20 de ani”, implementat de Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Republica Moldova.

Festivalul Republican de creație artistică a tineretului studios

Reportaj realizat de Doina Drăgoi

            E o dimineață rece și ceața ce s-a îngrămădit printre blocuri și mașini, prevestește o zi posomorîtă. Copacii par gîrboviţi de frig şi dau o nuanţă gri clădirilor. Intrînd în Palatul de Cultură, îmi dau seama că atmosfera aici este mult mai încinsă decît  afară, iar sălile mari și reci sunt încălzite de energia și emoțiile tinerilor. Costumați care mai de care și adunați în grupulețe, ei fac repetiții, iar vocile lor se răsfrîng prin sălile palatului.

A devenit deja o tradiție ca în ajunul Zilei Internaționale a Studenților să fie organizat Festivalul Republican de creație artistică a tineretului studios. Astfel de activități de amploare sunt organizate cu scopul antrenării studenților din instituțiile de învățămînt superior și  mediu de specialitate în activitate artistică, promovării valorilor spirituale în mediu studențesc.

Primii pe scenă au evoluat reprezentanții Universității de Stat din Moldova. Pe scena veche a palatului a urcat colectivul coral ,,Lira,, și sala a amuțit, ascultînd fermecată vocile înălțătoare. Rînd pe rînd s-au prezentat pe scenă formațiunea de dans modern ,,El Dans,, colectivul etnofolcloric ,,Crenguța de iederă,, și ansamblul de dans popular ,,Struguraș,, care au înviorat sala cu cîntecele și horele lor.

La concurs au participat colective artistice din 6 instituții universitare și 7 colegii. Deasemenea, în cadrul festivalului s-au prezentat ansambluri folclorice, orchestre de muzica populara,  colective corale, formațiuni de dansuri și alte genuri de artă tradițională prevăzute în regulamentul festivalului.

Prezent la acest concurs în calitate de membru al juriului, a fost și Nicolae Gribincea, șeful  secției tineret, cultură, sport, care a menționat că este foarte bine că cei de la sindicatele de învățămînt au organizat acest festival, deoarece este o activitate frumoasă, scopul căreia este de a pune în valoare tineretul studios și de a selecta dintre ei cei mai valoroși artiști pentru a se afirma și a crește.

Festivalul a durat 6 ore, și chiar dacă publicul din sală se rărise vizibil, scena nu rămas pustie. Tinerii nu au contenit cu cîntece, dansuri, spectacole, care nu au permis frigului și plictiselii să se apropie.

În rîndurile spectatorilor, l-am găsit și pe unul din membrii colectivului etnofolcloric Struguraș, Liviu Gulica care privea interesat ceea ce se petrece pe scenă. El mi-a spus că nu a avut emoții puternice, deoarece nu este prima sa evoluție pe scenă, dar a recunoscut că este o concurență destul de puternică, deoarece sunt colective foarte bine pregătite. Cu toate acestea tînărul este convins că reprezentanții Universității de Stat au făcut fața cerințelor și au reprezentat pe măsură instituția noastră.

Rezultatele  concursului vor fi anunțate la 19 noiembrie, iar laureații festivalului vor fi menționați cu Diplome ale Consiliului  General al Sindicatului Educației și Științei și Consiliului rectorilor, precum și cu premii bănești. Pînă atunci nu rămîne decît să așteptăm și să nu uităm să felicităm cîștigătorii.                         

Două secole sub ruşi

Știre realizată de Doina Drăgoi

            „200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul ţarist”, acesta a fost genericul dezbaterilor ce s-au desfăşurat în cadrul unei mese rotunde inter-universitare, organizată de Institul de Istorie Socială „ProMemoria” (Facultatea de Istorie şi Filozofie, USM), împreună cu Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova (Universiatatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău).

            Dezbaterile au fost deschise de conf.univ.dr. Igor  Şarov, decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a USM, care s-a referit la probleme ale istoriografiei moderne şi contemporane, referitoare la Basarbia, aflată în componenţa Rusiei ţariste.

            Deasemenea, el a afirmat că : „Anexarea Basarabiei este o festă istorică de două secole, actul căreia n-a fost nici pe departe legal, dar a fost impus prin minciună, şmecherie şi cruzime- într-un cuvînt, prin forţa colonialismului rusesc. Regimul ţarist a urmărit să dilueze elementul autohton, încurajînd pe toate căile colonizarea Basarabiei cu populaţie alogenă. Dar istoriografia de la Chişinău a continuat, şi prin unele elemente, mai continuă să prostească lumea precum că „actul din 1812” a fost un rezultat obiectiv al evoluţiei istorice, a legăturilor multiseculare dintre popoarele rus şi moldovenesc.”

În cadrul acestei mese rotunde, au fost formulate mai multe iniţiative şi propuneri pentru

activităţi ulterioare.

Scriitorul Nicolae Dabija, membru de Onoare al Academiei Române, a ţinut să menţioneze că : „În timpul dominaţiei ţariste, ruşii avut grijă să oprească cît mai mult răspîndirea culturii româneşti în rîndul populaţiei Basarabiei. Sarcina intelectualităţii din R. Moldova este de a nu da uitării trecutul nostru şi de a-l trata cu mai multă pasiune. Pledez pentru o popularizare mai amplă a cunoştinţelor istorice la posturile TV şi radio, în presă periodică, etc.”

La masa rotundă au fost prezenţi şi au participat în dezbateri doctoranzi, masteranzi, studenţi.

Nicolae Boboc, student la Facultatea de Istorie şi Filosofie, a spus că : „Particip pentru prima oară la o astfel de conferinţă, însă ceea ce mi-a plăcut e faptul că am fost egali în expunere atît profesorii, cît şi studenţii. Mie ca viitor istoric, mi-a făcut plăcere să discut cu oameni care înţeleg importanţa acestui subiect.”

În rezultatul mesei rotunde a fost elaborat un Program de comemorare a celor 200 de ani de la anexarea Basrabiei de către Rusia ţaristă. În timpul cel ami apropiat acesta va fi depus la Cancelaria primului ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat pentru a fi aprobat şi finanţat.

FJȘC etichetată!

Știre realizată de Sabina Popic

Bărbatul salută primul doamna. Cel mai tânăr se prezintă celui mai în vârstă. Farfuria pentru primul fel este așezată deasupra farfuriei de serviciu. Acestea sunt doar câteva puncte ale Codului Bunelor Maniere, despre care a vorbit diplomatul Andrei Dragancea la întrunirea cu studenții, organizată la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării.

Invitatul a explicat tinerilor jurnaliști și comunicatori cum trebuie corect să se comporte în societate: la cununii, în biserică sau în fața persoanelor în etate. Totodată, Dragancea a menționat și despre eticheta în rândul diplomaților. După părerea acestuia, cele mai frecvente gafe comise de oficialitățile din Republica Moldova aflate în misiuni diplomatice ar fi neîntelegerea specificului culturii statului-gazdă și necunoașterea limbilor străine.

De asemenea, diplomatul a specificat de ce trebuie respectat Codul Bunelor Maniere, în mod special de jurnaliști: “Întreaga societate are nevoie de jurnaliști precum de aer, ca să pună întrebările oamenilor de rând celor “de sus”. Totodată, când sunt în funcțiune, jurnaliștii nu trebuie să uite că reprezintă întreaga instituție media, pentru care colaborează. De aceea eticheta trebuie respectată. Cine dă numele sursei în presă, dacă este vorba de victimă sau martor? Nu se spune nicioadată! Este mult mai bine să taci și în ziua când lucrurile s-au consumat, să le relatezi”, a afirmat Dragancea.

Doctorul conferențiar universitar, Silvia Grossu, a precizat care a fost scopul organizării acestei întâlniri: “De mai mulți ani, în cadrul disciplinei de deontologie, invităm persoane publice, care activează în domeniul Protocolului și Etichetei. Dl. Dragancea de 4 ani ne răspunde afirmativ la solicitările noastre. Este o persoană care vine cu informație utilă și cultivă interesul față de lucrurile aflate mereu în mișcare”. În același context, doctorul conferențiar a mai remarcat că întrunirea a avut un impact relevant asupra studenților și că și-ar mai dori, cel puțin, încă o lecție de etichetă.

La rândul lor, studenții spun că au rămas impresionați de vizita diplomatului. “Mi-a plăcut cum s-a desfășurat ora de etichetă. Dacă unele lucruri sunt rigide, altele se schimbă în continuu. Tocmai de asta aș vrea să mai fie organizate discuții de acest gen, pentru a afla ce s-a mai schimbat”, a spus studenta anului 3, Irina Staver.

Astfel, următoarea întâlnire cu diplomatul Andrei Dragancea va avea loc în luna noiembrie, anul curent.