Unde există unitate, există victorie!

de Doina Dragoi

Emoții, fericire, bătăi ale inimii tot mai intense – toate acestea predomină în sala Casei de Cultură. Astăzi studenții anului I de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației prezintă Balul Bobocilor. Deși, sala e încă pe jumătate goală, boboceii se ițesc nervoși de după draperii, căutînd cu privirea cîte-un membru al echipei rătăcit printre spectatori. Costumați care mai de care și adunați în grupulețe, ei fac repetiții, iar vocile lor se răsfrîng prin sălile palatului.

Urmează cîtevai momente de gălăgie și haos, iar pe scenă își fac apariția prezentatorii. Odată ce încep prezentările juriului sala devine mai activă, aplaudînd vioi membrii juriului printre care se află și decanul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, Vladimir Guțu.

Apariția în scenă a celor 4 echipe de bobocei, stîrnesc în sală un nou val de aplauze și strigăte de susținere, probabil în sală sunt mulți suporteri. Deși, nu cunosc pe nimeni de pe scenă, o pereche îmi atrage mai mult atenția, clasificîndu-se automat în favoriți.

Rînd pe rînd scena este invadată de tinerii veseli și frumoși, plini de energie pozitivă și dornici să o împartă cu cei prezenți la sărbătoarea lor. Cîntecele, dansurile și înscenările lor dau dovadă de multă originalitate și inspirație, fapt ce demonstrează că au pregătit bine ”tema de acasă”.

Nici membrii juriului nu rămîn indiferenți, dînd încuviințător din cap și aplaudînd intens spectacolul prezentat de bobocei. Din locul unde stau eu, pot bine desluși fața domnului Vladimir Guțu, care asistă la acest bal în calitate de președinte al juriului.

”Acest bal al bobocilor este unul extraordinar. Este bine gîndit și organizat de însuși studenți, fără ajutorul altor regizori. Avem studenți talentați, frumoși, deștepți , care au arătat că pot organiza și pot promova valori, pot cînta, dansa , pot învăța și sper că vor fi specialiști foarte buni, vor dezvolta societatea noastră și în primul rînd se vor dezvolta singuri ca personalități”, mi-a declarat un pic mai tîrziu decanul mîndru, încercând să acopere gălăgia cu vocea sa.

Spre sfîrșitul serii atmosfera s-a încins și toți cei prezenți în sală ne-am ales cu voie bună. Și cum orice muncă necesită a fi remunerată, se apropie și mult așteptata clipă cînd se va afla învingătorul. Sub o avalanșă de aplauze, sunt invitate în scenă cele 4 perechi de bobocei. Iar după cîtevai minute de așteptare, ce doar au mărit suspansul celor prezenți, decanul facultății enunță rezultatele.

În urma luptei ce s-a dat între cele 4 echipe, victoria îi revine perechii nr.3, Lucia Spînu și Matei Vadalenco, specialitatea psihopedagogie. Sala îi susține pe învingători, iar eu nu sunt deloc mirată, deoarece cîștigă cei mai buni.

Seara se încheie cu un dans al boboceilor, la care sunt invitați să se alăture membrii juriului și toți doritorii din sală. Mă apropii de un grupuleț de tineri ce se pregătesc de plecare. O tînără îmi spune că i-a plăcut mult prestația boboceilor din acest an. ” A fost un bal al bobocilor spontan, plin de energie și emoții pozitive. De fapt, cum îi și stă bine unui asemena bal”, a adăugat ea.

În cîtevai minute sala devine goală, iar gălăgia veselă a tinerilor se împrăștie pe holurile Casei de Cultură. Probabil merg să continuie distracția și să-și sărbătorească victoria bine meritată.

Doina Dragoi

Din nou se anulează

de Diana Eni

Din primăvară pînă în toamnă şi din toamnă, tocmai la iarnă! Concursul “Creanga de Aur” din nou se amînă.

Gala studenţilor performanţi “ Creanga de Aur” de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a fost anulată a doua oară, din motive financiare. Urma să aibă loc pe 8 decembrie, dar a fost anulată pînă după examene. Potrivit Silviei Grossu, şef- catedră “Comunicare”, dar  care este şi organizatorul, anul acesta în comparaţie cu anii precedenţi  au fost depuse mai multe dosare de către studenţi. Organizatorul a mai menţionat că: “Întrucît nu am reuşit în primăvară premierea am zis eu că e mersul firesc al lucrurilor. Să facem în toamnă sau la sfîrşitul anului de învăţămînt. Şi întrucît dependenţa aceasta de cei care ne ajută să promovăm studenţii  este totuşi un element foarte important . Atunci cînt se pun toate la punct cu sponsorii noştri , imediat anunţăm data pentru concurs.”

Participanţii sunt nerăbdători şi aşteaptă rezultatele concursului. Unii din ei nici nu au ştiut că manifestaţia nu se va desfăşura la data preconizată. Studenta anuluii III la FJŞC, Irina Staver a spus că: “Am participat şi eu la acest concurs şi chiar aştept rezultatele ca să văd în sfîrşit totalurile. Dar din păcate nu mai vine, aşa-zisul “marele eveniment”. Îmi pare rău de această situaţie.”

Festivitatea de premiere “Creanga de Aur” este un concurs destinat studenţilor  Facultăţii care reuşesc să obţină rezultate academice extracurriculare relevante şi, totodată, desfăşoară o activitate profesională de success.

Pentru patrie, pentru onoare, pentru tricolor

de Marin Zazuleac

Niciodată nu e prea devreme pentru a te gîndi la viitor. Pentru orice tînăr armata este un etalon al educaţiei, al responsabităţii şi a bărbăţiei. Apărarea naţională reprezintă totalitatea măsurilor şi acţiunilor adoptate şi desfăşurate de conducerea sistemului naţional de apărare al Republicii Moldova în scopul garantării suveranităţii naţionale, independenţei şi unităţii statului, integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. Orice cetăţean care îţi respectă ţara şi valorile ei, trebuie să fie conştient că îndeplinirea serviciului militar este de datoria fiecaruia. Valeriu Chiriac, şeful Centrului Militar ,,Ungheni”, la cei 20 de ani de aniversare a Armatei Naţionale, îndeamnă toţi tinerii să cunoască toate benificiile şi avantajele serviciului militar, atât în termen, cât şi pe contract.

1.Care este din punctul dvs de vedere, rolul şi locul armatei în societate?

V.Chiriac: Rolul Armatei Naţionale este de a educa tinerii, de a le insufla dragostea faţă de patrie. În ceea ce priveşte locul său în societate, din păcate nu este exact cel care ne l-am dorit. Locul armatei este unul de mijloc, dar bucură faptul că mulţi dintre cetăţeni au atitudine mai pozitivă faâă de armată.

2.Există vreo diferenţă între tinerii care au făcut armata şi care nu s-au satisfăcut serviciul militar?

V.Chiriac: Am întîlnit diferiţi tineri, am stat de vorbă cu mulţi din ei, pot să spun un lucru, diferenţa dintre ei e foarte mare.Chiar după prima jumătate de an de serviciu, orice ostaş, indiferent din ce anturaj vine, îşi formează o altă viziune, are deja alte valori, ştie care este preţul banului, ştie cei asta greutăţi.

3.De ce mulţi tineri în ziua de astăzi se eschivează de la serviciu militar?

V.Chiriac: Nu sunt de acord cu această afirmaţie, precum că tinerii nu vor să se înroleze în rîndurile armate, din contra foarte mulţi se interesează şi sunt încadraâi chiar de la prima încercare. Dacă se gasesc cîţiva dintre ei care nu vor să facă armata, noi încercăm să-i convingem, este de datoria fiecărui cetăţean, aşa-i stipulat în constituţie.

4.Cum este convins un tînăr că armata îi este de un real folos?

V.Chiriac: Noi întreprindem foarte multe măsuri pentru a face cît mai cunoscută viaţa de ostaş. Organizăm ziua uşilor deschise, organizăm diverse spartachiade, facem întîlniri cu veteranii. Încercăm să-i convingem pe tineri că armata nu-i o sperietoare, nu mai este armata anilor 90.

Hepatita – boala secolului XXI-lea

de Marin Zazuleac

Hepatita virală acuta este o boală infecţioasă transmisibilă, aparând sub forma de epidemii sau chiar pandemii. Este provocată de un virus filtrabil specific, care - introdus în organism pe cale digestivă sau accidental, pe cale parenterală - provoaca o îmbolnăvire a întregului organism şi în mod deosebit a parenchimului hepatic. Boala se manifestă prin semne de infecţie generală şi prin simptome digestive şi hepatice. Din 2010 s-a declarat oficial, Ziua Mondială a Hepatitei. Organizaţia mondială a sănătăţii, din considerentul că Republica Moldova are cel mai mare numar de bolnavi infectaţi cu aceasta maladie, a hotărît să ajute proporţional, chiar şi integral, persoanele care sufera de această boală. Fiecare al 12-lea cetăţean poate fi bolnav de hepatită, iar în RM este înregistrată cea mai înaltă rată de mortalitate din lume în urma patologiei, cerozei hepatice. Despre această maladie şi despre efectelei ei. relatează Rodica Doina, medic-gastrolog, secţia consultativă, oraşul Ungheni.

1.Care sunt caile de contaminare cu viruşii hepatici?

R.Doina: Cea mai frecventă cale de transmitere este prin sînge şi derivatele sale, de la mamă la făt, calea sexuală, tatuaj şi diferite proceduri neprotejate.

2.Cum am putea evita contaminarea cu viruşii hepatici?

R.Doina: Este necesar ca lucrările medicale să efectueze toate procedurile în mănuşi, iar contingenţele care sînt în grupuri de risc să se vaccineze.

3.Care este situaţia în oraşul Ungheni vis-a-vis de îmbolnăvirile hepatice?

R.Doina: Eu aş spune că este o stabilizare, caci în urma vaccinării, numărul copiilor şi al maturiilor bolnavi de hepatită este în descreştere. Acest lucru se datorează serviciilor oferite de medicina primară în vederea profilacsiei hepatitelor, în acest sens sînt testările şi investigaţiile atât la nivel local cât şi republican.

4.Cei care s-au îmbolnăvit de hepatită, cum trebuie să se comporte şi de ce depinde starea lor mai departe?

R.Doina: Este necesar ca cel bolnav să respecte măsurile de protejare şi în sînul familiei. Trebuie să respecte regulile de igeină personală şi alimentară, să primească preparate hepato-protectoare în doză moderată şi nu exgerată.

5.Care ar trebui să fie regimul alimentar al celor bolnavi de hepatită?

R.Doina: Este important evitarea produselor picante şi calorice, în special grasimele. Folosirea corectă a produselor alimentare, favorizează starea pacientului.

Folclorul-codul genetic al neamului

de Marin Zazuleac 

Descoperirea, culegerea, cercetarea sunt trei cuvinte-repere care marchează calea cunoaşterei folclorului, a culturei folclorice, care a existat şi s-a modelat în timp şi în spaţiu. Folclorul moldovenesc a cunoscut multe etape, de la tradiţional la autentic. În satul Todireşti, raionul Ungheni, folclorul îşi are rădăcinele din cele mai vechi timpuri. O dovadă a existenţei acesteea, este ansamblul ,,Tudoriţele”, care în acest an sunt la ceea de a 20 aniversare de la inaugurarea ansamblului folcloric. În cadrul acestei sarbători, un invitat inedit care cunoaşte cu adevărat valoarea şi specificul folclorului, a fost Andrei Tamazlîcaru, un folclorist cu renume şi un adevărat specialist în cultura muzicei populare.

1.Sunteţi prezenţi la ceea dea a 20 aniversare a ansamblului folcloric model ,,Tudoriţele” din satul Todireşti, din ce considerent aţi făcut-o?

A.Tamazlîcaru: Pentru că radăcinele mele trag tot de aici. M-am născut în satul Grăseni Vechi, iar în Todireşti, sora mea Nadejda Rusnac conduce acest ansamblu mai bine de 20 de ani. Pentru a întregi sărbătoarea, am venit şi noi cu ansamblul ,,Tălăncuţa” şi ,,Plăeşii”.

2.Cum vi s-a parut sărbătoarea cu semnificativul generic ,,Folclorul-codul genetic al neamului” şi în special felul de a fi a ,,Tudoriţelor”?

A.Tamazlîcaru: Dintr-o serată, dintr-o sărbătoare a ,,Tudoriţelor”, s-a transformat într-un festival spectaculos. Eu mă bucur foarte mult şi sincer nu am avut emoţii cum o să cîntăm aici cu ,,Tălăncuţa” şi ,,Plăeşii”, chiar dacă o să vină ,,Osoiencile”. ori nu o să vină. Mă gîndeam fiind ferm convins că eu merg să ascult cîntecele noastre naţional folclorice. N-am greşit, voci frumoase, care sunt durabile în timp, caci sunt şi ele un univers folcloric al acestei localităţi.

3.Credeţi în viabilitatea şi perpetuarea folclorului astăzi cînd valorile dispar, iar în capul mesei sunt puse non-valorile?

A.Tamazlîcaru: Totdeauna oricât de greu nu ar fi în timp, unul rămâne, unul numaidecît rămîne, pentru continuitatea şi existenţă, pentru a lega timpuriile evoluţiei noastre. Aici la Todireşti această unitate care face legătura între timpuri este ,,Tudoriţele” cu cîntecele şi tradiţiile lor.

4.Douăzeci de ani este mult sau puţin pentru un colectiv folcloric?

A.Tamazlîcaru: Douăzeci de ani de activitate este o durată nu prea mare, deci rămîne un secol şi mai departe. E un început bun, cavaleresc, care a dat dovadă de durabilitate.

Aceste ,,Tudoriţe” cu un nume poetic ce cuprind un sentiment liric de dragoste le-ar trebui nişte voci bărbăteşti, tocmai de aceea am venit la aceasta aniversare cu ,,Plăeşii”.

5.Ce aprecieri îi daţi s.Todireşti la capitolul folcloric?

A.Tamazlîcaru: Ei au reuşit să păstreze ceva arhaic în felul lor de a fi, în simţirea lor. Nu este atât de rău fiincă sălbaticul şi modernul se corelează. Eu caut forme rudimentare şi aici le-am găsit.

Acelaşi sînge, aceeaşi ţară

de Marin Zazuleac

,, Trăiască, trăiască, trăiască şi înflorească, Moldova, Ardealul şi Ţara Românească”. Emoţii deosebite, devotament şi spirit patriotic, de aceeasta au avut parte la 1 decembriei 2011, toţi participanţii la marea sărbătoare dedicată zilei României. Întreaga manifestaţie a început la ora 16:00, în faţa Academia de Ştiinţe, unde sau adunat peste 400 de tineri care au fost încurajaţi la iniţiativa a mai multor ONG din ţară, cum ar fi: Spirit Românesc, Deşteptarea şi Faptă nu vorbă. Evenimentul dat la marcat şi pe omul de culoare, John Onoje, care a spus: ,,Eu vreau pentru sănătate, România să fie mare şi să nu uite pămîntul Basarabiei niciodată, pămîntul românesc, basarabean.”

,, Acelaşi sînge, aceeaşi ţară, Românii au fost cu toţi odinioară”, cu această lozincă a început marşul demonstrativ a tinerilor. Pe parcursul traseului , bulevardul Ştefan cel Mare şi pînă la Ambasada României, manifestanţii au cîntat cîntece patriotice şi-au înălţat tricoloarele celor două ţări, în semn de recunoştinţă României. La prima vedere, reacţiile oamenilor au fost împărţite în două categorii, salutabile şi revoltătoare.

,,Ne bucurăm cu toţii de acestă sărbătoare. În această zi deosebită am un mesaj pentru românii de pretutindini, fraţilor uniţivă, să demonstrăm lumei întregi că suntem stăpîni la noi în ţară, nu uităm cine suntem şi de unde ne tragem. Trăiască România Mare.” a menţionat Bodrug Marin, manifestant.

Pe lîngă urările de bine, au fost şi reacţii adverse vizavi de întreaga manifestaţie.

,,Ruşine să le fie, ne fac ţara de rîs cu toate demonstraţiile lor, să vă duceţi cu toţii în România voastră şi acolo şi să rămîneţi. Noi suntem moldoveni şi nu români, şi nu avem nevoie de asemenea patrioţi în ţara” a spus Topală Valeriu.

Cu multă folfotă, odată ajunşi în faţa ambasadei, manifestanţii au depus jurămîntul poporului român şi limbii române. ,, Eu român – moldovean, înstrăinat de patria mamă, jur credinţă nestrămutată, patriei mele, România. Jur să cinstesc tricolorul şi imnul ţării, jur să lupt pe vecie pentru rentregirea României, aşa să mă ajute Dumnezeu”.

După depunerea jurămîntului tinerii manifestanţi, au avut parte de un concert în PMAN, cu solişti din ţară şi din România. Concertul a fost organizat de Radio Chişinau, care sa lansat oficial în Republica Moldova, de Ziua României.

Nuntă la facultatea de Arte Frumoase

de Lucia Andronic                                           

Glasul costumului popular ma adus aici la festivalul ,,Tradiţii şi obiceiuri de nuntă”,ediţia a III-a.O atmosferă familială şi generatoare de frumos,folclor,neam se emană din prosoapele vechi ţesute de mîna harnică a gospodinilor,gărduleţul din nueluşe împletit de puterea unui gospodar,covorul moldovenesc pe care se rătăceşte trandafirii ţesuţi cu un roşu aprins şi ulciorul cu vin,împăinginit cu elemente specifice neamului basarabean.

Sunt în sala unde se aprinde tradiţia şi obiceiurile de nuntă.Auditoriul cu ochii tulburaţi de dorinţa de a vedea ceva deosebit priveşte spre scena unde apare prezentatoarea.Cu glas tare ea ne spune ,,Bine aţi venit la cea de-a III-a ediţie a festivalului ,,Tradiţii şi obiceiuri de nuntă”.Aplauzele furtunoase răsună din sală ,unde continue să apară cîte un doritor de a vedea tradiţia şi obiceiurile de nuntă.

Sala e în tăcere,răsare ,,Romaniţele”pe scenă,care prezintă ,,Logodna tinerilor”.Costumele,obiectele,felul de a vorbi şi de a juca rolul de mire şi mireasă i-a făcut pe spectatori să stea ,,ţepeni” pe scaune şi să privească frumosul îmbobocit pe scenă.Ludmila,spectatoare îmi spune că a auzit de la bunica cum, se logodeau tinerii în acele vremuri,dar nu am avut ocazia să fiu prezentă la astfel de ceremonii”.Privirea şi atenţia ei este dăruită festivalului,ca şi ceilalţi prezenţi la eveniment.Ansamblu ,,Ţărăncuţa”a prezentat un obiceu deosebit la nunţi ,,Bărbieritul mirelui”.Muzica live care se căntă pe scenă împleteşte publicul cu scena prezentată de ansamblu.Arunc o privire spre sală,tinerii cu un deosebit interes şi miraţi privesc spre scena care arde în flacăra folclorului.

Linişte,prezentatoarea anunţă următorul ansamblu care va evalua pe scenă.Pe fonul aplauzelor ce răsună se îndreaptă spre scenă cei din ansamblu ,,Crenguţa de Ederă”,supravegheaţi de muzică populară.Dans,mire,mireasă,zestre toate alcătuesc tradiţia de nuntă.Cu zîmbete sunt întîmpinaţi moşul şi cu baba sa,care prin felul de a dansa şi de a se mişca aduc izul umorului în sală.

,,Crenguţa de Ederă”pe perioada cît a evoluat a fost supravegheată de comentarii din sală,strigate de ,,bravo”,aplauze.Ei s-au împletit cu sala prin horă care au încins-o chiar aici în sală.Elena,profesoară la şcoala de arte ,,Timotei Bătrînu”zice că foarte mult îi place atmosfera din sală mai ales cînd a evoluat ansamblu ,,Crenguţa de Ederă”,deoarece fiecare spectator dă din picior ceea ce ar însemna că nu ar fi împotrivă să danseze.Din senin pe scenă apare Maria Iliuţă,care a adus evenimentului culoare şi sublimul prin cîntecele înterpretate ea menţionează că şi-a pus ca scop să scotocească de la bătrînele,rude,folclor tot ceea ce a fost mai valuros ca să prezentăm şi să păstrăm tradiţia.Arunc privirea spre scenă,îl zăresc pe unul dintre organizatorii festivalului e Nicole Grebincea care se rătăcea printre tineri.Cu glasul înecat în emoţii el spune că pentru acest festival am ales nişte colective puternice.Tot festivalul se bazează pe tradiţia ascunsă în amintirile bătrinilor.Participă studenţi din Bălţi,Comrat şi desigur studenţi de la USM.

Sala e în aşteptare,ce va urma după prezentarea frumoasă a colectivelor,dar ne onorează cu prezenţa decanul facultăţii de Arte Frumoase,Valentin Tomuleţ care vine cu un mesaj de felicitare şi diplome de menţiune şi diplome de gradul I,II,III.Zimbetul de pe faţa spectatorilor dispare,unul cîte unu părăsesc sala.Toţi s-au adunat în hol pentru a face poze cu studenţii care purtau cu mindrie custumul naţional.Unde s-au pierdut tradiţiile şi obiceiurile de nuntă, oare aceasta ar fi un  efect al globalizării?