joi, 27 octombrie 2011

Reportaj sau știre pentru Vlad Madan

Reportaj realizat de Vera Gogu

Este ora 7:59, viitorii jurnalişti din grupa J093 sunt deja toţi în cabinetul în care urmează să aibă loc Atelierul de presa scrisă. Menţionez că toţi reprezintă vreo 10 din 30. Odată cu sunetul intră şi profesorul Vlad Madan, nu de alta e considerat cel mai punctual profesor al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării. Spune acel reprezentativ: „Bună ziua dragii mei” şi i-a loc la masa lui.
Gata, uşa nu se va mai deschide. Este bine ştiut că  cei care întârzie la lecţiile domnului Madan sunt liberi să-îşi aprindă o ţigară în gură, să îşi  cumpere o cafea şi s-o steargă din gară, să se odihnească timp de  80 de minute.
Important pentru acesta este de a vedea cîţi studenţi nu frecventează disciplina lui. Face şi de această dată apelul, cu stiloul morcov marchează pe cei care nu sunt prezenţi, formulează concluzia şi trece mai departe.
„Haideţi să vedem materialele dragii mei.”  Cineva, numele căreia începe cu prima literă din alfabet,  are deja emoţii iar noi toţi simţim cum tavanul ne apasă cu presiunea lui.
-Andronic. zice profesorul.
Studenta citeşte doar un articol pentru că, simt eu, îi este ruşine  de al doilea material pe care l-a realizat. Ea nu neagă că ar fi avut un alt material. Nu vrea nota doi, doar că ei, de altfel ca tuturor, îi este frică de critica profesorului.
Ca deobicei profesorul  vine cu replica „mă întreb şi vă întreb materialul citit este un reportaj sau ştire?”
Fiecare din noi vine cu un răspuns care niciodată nu este unanim. Analizând cum ne contrazicem, profesorul ne răspunde singur la întrebarea dumnealui „Este un terci dragi mei, nu e nici reportaj nici ştire”  şi vine cu argumente pentru a-şi susţine afirmaţia, sperând că noi vom întelege diferenţa dintre aceste doua genuri şi că la lecţia viitoare va rosti un mult aşteptat „bravo!”
Din dorinţa de a deveni buni jurnalişti ne notăm sugestiile profesorului sperând că data viitoare îi vom aduce totuşi un 100% reportatj sau 100% ştire şi cel mai important îi vom aduce, în sfârşit, ceva nou sub soare.
Profesorul are  un curs pe cât de simplu pentru el , pe atât de complicat pentru noi dar ce bine este că dumnealui ne vrea adevăraţi jurnalişti şi de fiecare data repetă una şi aceeaşi informaţie ca să întelegem noi mai bine şi vine cu exemple nostime din viaţă reală ca să ne uşureze asimilarea cunoştintelor.

„E tare obiectiv şi pe alocuri cu doze uşoare de umor.
 Foarte punctual şi îndragostit lulea de Ţibirica.” spune Irina Staver, colega mea.
„Profesor exigent. Tânăr. Pune 2 dacă trebuie. E cinstit. Trebuie să înveţi. E interesant.” posteză pe internet Alexandru Gurdilă.
Iată ce se vorbeşte pe la spatele domnului profesor...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu