Interviu realizat de Vera Gogu
Poet, dansator, folclorist, cercetător ştiinţific şi coregraf, Constantin Şchiopu, confernţiar universitar la Facultatea de Jurnalism şi Științe ale Comunicării este pasionat de tot ceea ce este frumos.
În 1996 la liceul Dante Alighieri a înfiinţat un cerc de dansuri pe care la numit iniţial Hora, pe parcurs devenit Hora-Horiţa.
De unde vine pasiunea dvs pentru dans?
Eu sunt dintr-o zonă în care dansul este în mare cinste. Sunt din raionul Cahul, iar după cum se ştie acolo se dansează bine şi mult. Pasiunea mea se trage de la horele la care am fost în satul meu Chişliţa Prut.
Care sunt stilurile de dans care vă plac cel mai mult?
Dansurile populare. E stilul care îmi place cel mai mult mult, pentru că dansul popular e dansul în care regăsim sufletul românului, e dansul prin care îţi poţi exprima toate trăirele.
Ce va determinat să deveniţi coregraf?
După cum se ştie majoritatea coregrafilor sunt dansatori care s-au retras. Eu nu sunt o excepţie. Am fost dansator profesionist, am dansat pentru orchestra de muzică populară Fluieraş, condusă
de regretatul Serghei Lunchevici.
Am în spate o şcoală de dans unde am făcut alfabetul dansului ..acolo am obţinut multe dintre acele deprinderi de dans. Un alt factor ar mai fi munca mea sistematică în acest domeniu.
Ce calităţi trebuie să posede un coregraf?
Un coregraf trebuie să posede perseverenţă şi o stare fizică foarte bună. Un coregraf mai trebuie să aibă dragoste pentru dans şi pentru cei care îi învaţă.
Fiind coregraf v-aţi specializat anume în dans popular…
M-am specializat anume în acest tip de dans pentru că eu cunosc bine specificul, natura şi legile dansului popular. În plus eu am şcoală în dans popular. Mă simt cel mai bine în acest tip de dans şi stiu că pot să ofer cevă de preţ celor pe care îi învăţ.
Care tip de dans din marea categoria a dansurilor populare îl consideraţi a fi cel mai interesant?
Un dans extraordinar de frumos este dansul căluşarilor, îl atestăm în perioada lui Dimitrie Cantemir. Colectivul meu, din păcate, nu-l dansează pentru că nu avem acele costume speciale.
Horele, sârbele, brâul şi bătuta moldovenească sunt dansuri prezente în repertoriul ansamblului Hora-Horiţa.
Vorbiţi-mi despre tineri din ansamblul pe care îl conduceţi…
Despre aceşti tineri pot vorbi doar cu cuvinte de laudă. Sunt tineri născuţi în oraş, care în viaţa lor nu au încălţat o opincă, dar care au prins gustul pentru dansul popular şi de trei ori pe săptămână vin la repetiţii şi îşi dedică timpul dansului pentru că ei au înţeles că dansul popular îi ajută să trăiască intens viaţa.
Ansambul pe care îl conduc, Hora-Horiţa , include trei grupe. Prima grupă este cea mică, în componenţa căreia sunt elevi de clasele primare de la liceul PrometeuPrim. Grupa mijlocie Alunelul, care are deja 6 ani de când activează, se pregăteşte pentru integrarea în grupul mare, Hora-Horiţa care este baza ansamblului .
Cea mai mare realizare ar fi Titlul Onorific de ansamblu model grad superior, apoi diplomele de cea mai înaltă distincţie pe care le-a obţinut ansamblul de la diferite festivaluri internaţionale la care a participat în Olanda, România, Polonia şi Germania.
Cum apreciaţi tendinţa tinerilor de a practica mai mult dansurile moderne în defavoarea celor populare?
E un lucru firesc ca să coexiste dansul popular şi cel modern dar fiecare îsi alege ceea ce îi este pe potrivă şi ceea ce îi place.
Cum carecterizaţi cultul dansului în Republica Moldova?
Exsită un cult al dansului în Republica Moldova. Eu ştiu foarte multe colective de copii şi de tineret care practică dansul. Cu parere de rău, nu sunt susţinuţi financiar de Ministerul Culturii sau de Ministerul Educaţiei. Foarte mulţi coregrafi lucreză pentru că sunt îndrăgostiţi de arta coregrafică . Ar trebui ca organele de resort să se întoarcă cu faţa spre cei împătimiţi de dans.
Cred că politica vizavi de propagarea culturii trebuie revăzută pentru că cultura trebuie pusă în capul mesei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu