Folclorul-codul genetic al neamului

de Marin Zazuleac 

Descoperirea, culegerea, cercetarea sunt trei cuvinte-repere care marchează calea cunoaşterei folclorului, a culturei folclorice, care a existat şi s-a modelat în timp şi în spaţiu. Folclorul moldovenesc a cunoscut multe etape, de la tradiţional la autentic. În satul Todireşti, raionul Ungheni, folclorul îşi are rădăcinele din cele mai vechi timpuri. O dovadă a existenţei acesteea, este ansamblul ,,Tudoriţele”, care în acest an sunt la ceea de a 20 aniversare de la inaugurarea ansamblului folcloric. În cadrul acestei sarbători, un invitat inedit care cunoaşte cu adevărat valoarea şi specificul folclorului, a fost Andrei Tamazlîcaru, un folclorist cu renume şi un adevărat specialist în cultura muzicei populare.

1.Sunteţi prezenţi la ceea dea a 20 aniversare a ansamblului folcloric model ,,Tudoriţele” din satul Todireşti, din ce considerent aţi făcut-o?

A.Tamazlîcaru: Pentru că radăcinele mele trag tot de aici. M-am născut în satul Grăseni Vechi, iar în Todireşti, sora mea Nadejda Rusnac conduce acest ansamblu mai bine de 20 de ani. Pentru a întregi sărbătoarea, am venit şi noi cu ansamblul ,,Tălăncuţa” şi ,,Plăeşii”.

2.Cum vi s-a parut sărbătoarea cu semnificativul generic ,,Folclorul-codul genetic al neamului” şi în special felul de a fi a ,,Tudoriţelor”?

A.Tamazlîcaru: Dintr-o serată, dintr-o sărbătoare a ,,Tudoriţelor”, s-a transformat într-un festival spectaculos. Eu mă bucur foarte mult şi sincer nu am avut emoţii cum o să cîntăm aici cu ,,Tălăncuţa” şi ,,Plăeşii”, chiar dacă o să vină ,,Osoiencile”. ori nu o să vină. Mă gîndeam fiind ferm convins că eu merg să ascult cîntecele noastre naţional folclorice. N-am greşit, voci frumoase, care sunt durabile în timp, caci sunt şi ele un univers folcloric al acestei localităţi.

3.Credeţi în viabilitatea şi perpetuarea folclorului astăzi cînd valorile dispar, iar în capul mesei sunt puse non-valorile?

A.Tamazlîcaru: Totdeauna oricât de greu nu ar fi în timp, unul rămâne, unul numaidecît rămîne, pentru continuitatea şi existenţă, pentru a lega timpuriile evoluţiei noastre. Aici la Todireşti această unitate care face legătura între timpuri este ,,Tudoriţele” cu cîntecele şi tradiţiile lor.

4.Douăzeci de ani este mult sau puţin pentru un colectiv folcloric?

A.Tamazlîcaru: Douăzeci de ani de activitate este o durată nu prea mare, deci rămîne un secol şi mai departe. E un început bun, cavaleresc, care a dat dovadă de durabilitate.

Aceste ,,Tudoriţe” cu un nume poetic ce cuprind un sentiment liric de dragoste le-ar trebui nişte voci bărbăteşti, tocmai de aceea am venit la aceasta aniversare cu ,,Plăeşii”.

5.Ce aprecieri îi daţi s.Todireşti la capitolul folcloric?

A.Tamazlîcaru: Ei au reuşit să păstreze ceva arhaic în felul lor de a fi, în simţirea lor. Nu este atât de rău fiincă sălbaticul şi modernul se corelează. Eu caut forme rudimentare şi aici le-am găsit.